E frig azi...Au fost două zile frumoase şi apoi primăvara s-a suparat şi s-a mai ascuns un pic. Ce mofturasă...seamană cu cârtiţa aia pe care o stresează americanii pe undeva pe la început de februarie şi care dacă îşi vede umbra când iese din bârlog se sperie si fuge la loc. Aşa şi primăvara noastră, probabil că s-a speriat de avântul prea mare luat de mugurii copacilor şi a zis că ar fi cazul să se tempereze.
Şi ce dacă azi e urât? Oricum stau in redacţie şi nu se vede nimic afară pentru că sunt jaluzele trase şi poate că dacă ar fi fost frumos afară mi-ar fi venit cheful să las tastatura şi monitorul şi să fug în parc sau să ma plimb pe stradă şi să mă holbez la narcisele alea galbene şi mari pe care primăria le-a plantat pe mijlocul Dorobanţilor, în faţa televiziunii. Oare s-or vedea la fel de frumoase narcisele din maşinile negre din coloana oficială ce va traversa culoarul unic de la Otopeni la Palatul Victoriei cum le-am văzut eu azi din 335? Spun prostii, dacă nu se ofilesc până atunci...că mai sunt vreo 10 zile, n-or să aibă ele parte de privirile mai marilor lumii că (da, am uitat) culoarul roşu, unic, irepetabil şi ce-o mai fi el nu trece prin faţa televiziunii.
Şi dacă e frig afară m-am gândit azi să vă arăt lotusul sau cala mea de gheaţă. Din seria furunzelor ruseşti, printre care cele verzi au ajuns la Andrada, inclusiv un pandantiv care să se potrivească cu cerceii. Lotus sau cală, încă nu m-am decis, dar mi-a placut ce a iesit în final, e foarte delicat şi bentiţa de organza pe care "funcţionează" i se potriveşte bine pentru că e şi ea foarte delicată. Singura mea încercare, de până acum de a combina mărgelele cu organza. Poate vor mai fi altele, dacă am mă mai aflu în starea sensibilă. Într-o zi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu