Cercurile cubiste au pornit de la un alt model pe care l-am adaptat după cum am crezut eu că este mai bine. Am folosit margele de nisip mov-indigo şi margele patrate cupru. Are ceva indefinibil dintr-o brăţară egipteană. Nu mă întrebaţi de ce pentru că de 2 zile mă tot uit la ea şi nu pot să îmi dau seama.
Cea de-a doua este roşie, culoare cu care eu lucrez rar şi mi-a fost cumva sugerată la nivel subconştient de o poezie a lui Bacovia care ma tot bantuie de câteva zile:
Ninge grozav pe câmp la abator
Si sânge cald se scruge pe canal ;
Plină-i zăpada de sânge animal -
Si ninge mereu pe un trist patinor...
E albul aprins de sânge închegat,
Si corbii se plimbă prin sânge... si sug ;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.
Ninge mereu în zarea-nnoptată...
Si-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind.
- Iubito, sunt eu la usa înghetată...
Nu, nu sunt din nou în pasa proastă, numai că ninsoarea îmi aminteşte uneori de poeziile lui Bacovia.Si sânge cald se scruge pe canal ;
Plină-i zăpada de sânge animal -
Si ninge mereu pe un trist patinor...
E albul aprins de sânge închegat,
Si corbii se plimbă prin sânge... si sug ;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.
Ninge mereu în zarea-nnoptată...
Si-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind.
- Iubito, sunt eu la usa înghetată...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu